29.03.2009

Salata de cruditati cu piept de pui




Probabil o sa ziceti : din nou salata :)) dar ce e sanatos si bun noua ne place :)


Ingrediente :

1 piept de pui
1 salata verde
2 fire ceapa noua
4 ridichi
1 castravete

Dressing
1 linugra miere
otet
sare
apa


Pieptul de pui se taie bucati si se prajeste pe gratar sau in tigaia antiaderenta .... se condimenteaza dupa gustul fiecaruia.


Salata si legumele se spala, se maruntesc si se pun intr-un bol. Peste adaugam dressing-ul facut din miere , otet , sare si apa. Adaugam carnita si gata salata !!




Si sa va arat cu Alex ma ajuta : in timp ce eu pregateam salata el papa ceapa :)



Speram ca v-am facut pofta.

Pofta buna !

26.03.2009

Piept de porc si carnati pe pat de varza la cuptor



Ingrediente :

1 caserola piept de porc
1 caserola carnati
1 varza
1 ceapa
sare, piper , cimbru

Ceapa se taie marunt si se caleste in putin ulei , se adauga si varza ( eu am dat-o pe razatoare ) . Se adauga un pic de apa. Amestecand din cand in cand se lasa pana cand varza se inmoaie un pic . Se condimenteaza dupa bunul plac ... eu am pus sare , piper si cimbru.
Intr-o tava tapetata cu hartie de copt ( astfel se spala mult mai usor tava ) se pune varza iar peste se pune pieptul de porc ( condimentat) si carnatii . Se da la cuptor cu folie de aluminiu deasupra aprox. 20 minute dupa care sa da jos folia si se lasa pana cand carnea s-a rumenit .



Pofta buna !

24.03.2009

Asociatia pentru sustinerea agriculturii taranesti

Fiind un blog culinar ma gandeam ca se potriveste sa vorbesc si despre locul de unde ne facem cumparaturile , mai ales alimentele pe care le folosim zi de zi la prepararea minunatelor retete pe care le postam in fiecare zi.

De curand am descoperit Asociatia pentru sustinerea agriculturii taranesti



Ieri am vobit la telefon cu domnul Jivu care este producator, pana acum singurl si primul inscris in aceasta campanie. Tot ce produce el este natural , fara chimicale. M-a invitat la ferma sa vad cu ochii mei cum produce el legumele si mi-a prezenat pas cu pas acest proiect ... de care eu una sunt incantata. Mi-a vorbit si de proiectele lui de viitor. Saptamana asta sau saptamana viitoare voi semna un contract de colaborare cu dansul. Mai jos va redau infomatiile acestui proiect. Daca va intreseaza puteti sa il contactati cu mare incredere pe d-nl Jivu la nr. de telefon: 0722-292871 Este o persoana calda cu multa rabdara care are raspunsuri la toate intrebarile si nlamuririle voastre legate de acest proiect.
Este un pas bun in fata si eu sper ca in curand acest proiect se va extinde in toata tara.

ASAT-ASAT susţine consumul de produse locale, obţinute în mod tradiţional în gospodăria ţărănească.

Pentru a susţine o agricultură calitativă, nepoluantă, ASAT dezvoltă parteneriate între cetăţeni consumatori de produse agricole şi mici producători de proximitate.

Dezideratul nostru este de a oferi cât mai multor persoane care trăiesc în marile oraşe ocazia unui consum sănătos de legume, fructe, ouă şi brânzeturi. Alternativa faţă de produsele de origine incertă sau a celor de import care umplu lăzile hypermakerturilor şi supermarketurilor este dată de micile ferme din judeţ.

Ce presupune dezvoltarea unei structuri ASAT?

ASAT este un sistem de economie alternativă care are la bază o relaţie de colaborare şi încredere între producători şi consumatori. Astfel cele două părţi, care pe o piaţă liberă de cele mai multe ori nu se întâlnesc, nu se cunosc şi se ignoră reciproc, au posibilitatea prin acest proiect să se întâlnească – de fapt sunt provocaţi să facă acest lucru. Producătorul nu va mai produce pentru nişte feţe necunoscute (de care ajunge să nici nu-i mai pese), ci produce pentru Alina, care doreşte să aibă o sarcină sănătoasă, sau pentru Maria, care îşi doreşte produse sănătoase pentru cele două fiice ale ei, cu care vine la ridicarea coşului s.a.m.d.

Consumatorii care aleg acest sistem sunt interesaţi să consume sănătos, şi au disponibilitatea să înţeleagă în ce condiţii putem avea pe masă produse sănătoase, cultivate în apropierea locului în care trăim şi nu la mii de kilometri. Astfel, aceştia încheie un contract ferm cu producătorul pe perioada unui sezon agricol, contract care îi obligă ca în fiecare săptămână să îşi ridice produsele.

Este important să avem în vedere că produsele realizate în fermă nu sunt neapărat certificate bio, de către organisme de specialitate. În cazul colaborării noastre, consumatorii sunt cei care certifică nivelul de calitate al produselor. Astfel că pe perioada contractului aceştia pot realiza mai multe vizite la producător, văd în ce condiţii se cultivă, care sunt substanţele folosite. Transparenţa totală de care producătorul trebuie să dea dovadă a convins pe mulţi consumatori şi le-a crescut încrederea în sistem.

De ce proiectul ASAT este un demers diferit, inovativ?

Proiectul ASAT este unul inovativ pentru că aduce o dată cu el problema responsabilităţii consumatorului. Şi în România, tot mai multe persoane declară că vor să consume sănătos, vor un mediu mai curat, vor o viaţă mai sănătoasă, dar cred că puţini dintre noi ne punem problema că toate acestea nu se pot obţine oricum. Este nevoie de un efort personal şi de decizia de a-ţi orienta propriile alegeri de consum spre aceste obiective.

Vreau să consum responsabil….ce trebuie să fac pentru a intra în sistemul ASAT?

Orice consumator care doreşte să devină partener în sistemul ASAT trebuie să îşi asume o serie de valori, în conformitate cu Charta ASAT:

* îmi asum în avans un angajament pentru o parte din producţia consumatorului. Acest lucru înseamnă că voi încheia un contract cu producătorul, pe baza căruia acesta îmi va furniza săptămânal coşul cu legume;
* decid să împart cu producătorul riscurile determinate de accidente naturale. În caz de calamitate naturală voi fi solidar cu agricultorul care îmi produce hrana, şi voi accepta ca produsele afectate de anumite calamităţi să îmi fie înlocuite cu alte produse;
* mă voi implica în distribuţia produselor alături de alţi consumatori şi voi promova proiectul în rândul altor persoane, pentru a contribui la creşterea numărului de „consumatori responsabili”.

Vreau să produc responsabil….ce trebuie să fac pentru a intra în sistemul ASAT?

Orice producător care doreşte să devină partener în sistemul ASAT trebuie să îşi asume o serie de valori, în conformitate cu Charta ASAT:

* mă angajez să produc într-un mod natural şi să asigur biodiversitatea legumelor, în vederea formării unui coş cât mai diversificat şi hrănitor;
* mă angajez să realizez într-un mod transparent calculul pentru coşul săptămânal şi să explic consumatorilor mei cum am obţinut preţul pentru un coş;
* mă angajez că nu voi folosi intermediari, astfel toate produsele pe care le veţi găsi în coş sunt obţinute în gospodăria noastră (nu sunt achiziţionate din altă parte);
* mă angajez să informez periodic consumatorii cu privire la situaţia gospădăriei mele, în ceea ce priveşte variaţia de cultură şi alte modifoicări care apar.

De ce e importantă dezvoltarea acestui tip de proiect?

Principalele elemente care fac importantă şi relevantă participarea consumatorilor la acest tip de demers sunt:

* te ajută să îţi procuri produse sănătoase, proaspet, de proximitate;
* preţul de achiziţie este unul care să acopere costurile reale de producţie (pentru a permite o dezvoltare sustenabilă a gospodăriei) iar preţul nu se modifică pe perioada întregului contract. Sistemul doreşte să iasă de sub aspectul speculativ al preţurilor, asigurând o retribuţie echitabilă pentru munca depusă de producător; creându-se astfel premizele pentru menţinerea micilor producători;
* te ajută să obţii o disciplină alimentară şi să ai o alimentaţie sănătoasă;
* îţi dă un sentiment de bine atunci când ştii că alegerea ta de consum este în beneficul unor persoane şi nu este dăunătoare mediului (adică eşti un consumator mai responsabil).

Cine sunt producatorii? De unde vin ei?

Primul contract a fost început cu un producător de legume şi un producător de brânză de oaie, ambii provin din Comuna Belinţ, aflată la o distanţă de 50 de kilometri de Timişoara. Alegerea acestor producători s-a făcut pe baza unei evaluări realizate de către colaboratorul francez al acestui proiect (Denise Vuillon, reprezentant al Reţelei Internaţionale URGENCI). Aspectele avute în vederea evaluării s-au referit la: capacitatea productivă, experienţa şi nu în ultimul rând transparenţa producătorului şi ataşamentul acestuia de a trece la o cultură în totalitate naturală. De asemenea, producătorul de legume (Domnul Ioan Jivu) a avut posibiliatea de a face o vizita în Franţa, unde a văzut personal cum funcţionează acest sistem.

Care au fost principalele rezultate ale primei ediţii?

Un rezultat important se referă la creşterea numărului de consumatori deserviţi. În prima etapă a proiectului, am fost 3 familii care am avut încredere în sistem şi am dorit să devenim parte a acestuia. Pe parcursul celor 5 luni de contract din anul 2007 s-a ajuns la deservirea unui număr de 30 de familii (coşuri), deci aproximativ a unui număr de 100 de persoane din Timişoara. De asemenea, amintim creşterea conştientizării în rândul consumatorilor cu privire la un consum natural şi sănătos. „Acum, după ce am consumat aceste produse şi mi-am adus aminte de gustul copilăriei mele; organismul meu va refuza produse ameliorate…trebuie neapărat să continuăm” (Adi, consumator ASAT).

Ca impact al dezvoltării acestui proiect amintim decizia producătorului de a trece la o cultură în totalitate naturală, de a face noi investiţii pentru a asigura diversitatea producţiei sale, de a angaja 2 oameni permanent care să îl ajute în cadrul fermei (contribuind astfel la crearea unor noi locuri de muncă). Toate aceste decizii au un impact covârşitor asupra activităţii producătorului, şi implicit asupra întregii sale vieţi. Este vorba de decizii foarte importante, investiţii financiare semnificative. Este important ca şi consumatorii să cunoască şi să înţeleagă aceste aspecte, pentru că este vorba despre o responsabilitate comună pe care trebuie să ne-o asumăm. Dacă acest mic producător agricol realizează o serie de investiţii financiare şi ulterior va întâmpina dificultăţi în ceea ce priveşte comercializarea produselor naturale, supravieţuirea lui este pusă sub semnul întrebării iar consumatorii îl vor pierde ca şi producător de proximitate…. Şi implicit accesul consumatorilor la produse naturale, proaspete va fi limitat.

Conţinutul coşului săptămânal pentru sezonul martie-octombrie 2009

Pentru sezonul 2009 a fost stabilită compoziţia a două tipuri de coşuri săptămânale: coşul mare (calculat pentru 3 adulţi sau 2 adulţi şi 2 copii) şi coşul mic (calculat pentru 2 adulţi).




În anul 2009, preconizăm ca prima distribuiţie de legume să se realizeze în perioada aprilie-mai. Costul coşului săpătâmânal va fi calculat folosindu-se aceste preţuri de referinţă şi va varia în funcţie de conţinutul coşului (numărul de produse care se vor găsi în coşul săptămânal).

23.03.2009

Amestec de legume uscate - alternativa pentru vegeta

>
Poate ati observat ca in posturile mele cand e vorba de condimente de obicei scriu dupa bunul plac.
Depinde de gustul fiecaruia ce pune in mancare, iar gusturile nu se discuta .
Vegeta a devenit foarte la moda mai ales dupa anul 1990. Eu imi amintesc ca bunica mea nu folosea asa ceva . Toamna cumpara radacinoase ( morcovi, telina, patrunjel ) pe care le curata, le taia marunt , le usca pe calorifer , le punea in pungi de hartie si le pastra la frigider. Aceste le folosea iarna la supe si mancaruri. La fel proceda si cu frunzele de patrunjel , marar. Mancarea era foarte buna si fara vestita vegeta.
Vegeta a intrat in viata mea impreuna cu sotul meu :) care adauga vegeta si la pireul de cartofi , si pe cartofii prajiti si in general era baza pentru orice mancare. I-am descoperit si eu gusutl si am consumat-o mult si bine ,negandindu-ma la sanatatea noastra , le ce mancam , la ce contine fiecare component al hranie noastre.
Insa o data cu Alex s-au schimbat lucurile .. sunt mult mai atenta la ceea ce mancam , la ceea ce gatim , citim etichetele cu multa atentie , incercam sa ne hranim sanatos.
Vegeta contine multa sare si contorversatele E-uri (potentiatori de aroma ) O alternativa pentru vegeta pe care am gasit-o in magazin naturist este "Amestec de legume uscate" de la Sano Vita care contine : ceapa, morcov, pastarnac, patrunjel radacina, frunze de patrunje, praz , fulgi de rosii , sofran. Ingredientele sunt maruntite in proportie variabila. Nu contine sare si potentiatori de aroma.

Are un gust foarte bun , e natual si sanatos.
O punga are 125 g si costa intre 5 si 6 lei , depinde de magazin.

Pofta buna !

21.03.2009

Branza facuta in casa





Pentru a face branza in casa aveti nevioe de:

1,5l lapte de vaca
200 gr iaurt sau smantana(eu am avut iaurt facut in casa , am sa postez si reteta pentru iaurt )

Se pune laptele la fiert (eu am avut lapte de vaca de la sat , direct de la sursa ) se aduga iaurtul/smantana si se lasa la fiert, la foc mic , pana se separa branzica de zar.


Se strecoara in tifon , se lasa la scurs si gata ... avem o branzica de casa delicioasa , numai buna de dat copiilor in perioada diversificarii sau pur si simplu de consumat de catre toti membrii familiei.
Este mult mai buna decat branzica facuta cu tablete de calciu sau cu lamaie.




Pofta buna!

18.03.2009

Salata , salata


Au inceput sa inverzeasca pietele si trebuie sa profitam din plin de acest lucru, mai ales ca e foarte sanatos sa consumam cruditati , ele oferindune din plin vitamine de care avem mare nevoie acum , cand bate la usa astenia de primavara.


15.03.2009

Merluciu in sos de rosii la cuptor




Ingrediente :

2 bucati merluciu
o conserva rosii in sos propriu
3 catei usturoi
3 fire ceava verde
1 linugra ulei de masline
1 linugra zahar
1 liningurita sare
sare , busuioc , menta , cimbru, oregano, o foaie de dafin , piper

Merlucui curatat si spalat , se sareaza si se pune intr-o tava( eu am pus hartie de copt in tava , ca sa nu am prea mult de spalat ;) )
Rosiile impreuna cu uleiul de masline, zaharul , sarea, piperul si usturoiul le-am dat prin blender.
Ceapa am tait-o bucati si am presarat-o peste merlucui, dupa care am turnat sosul. Despupra am pus celalate condimente : busuioc , menta, cimbru, oregano, foaia de dafin.





Am bagat la cuptor , la foc potrivit aproximativ 30-40 de minute.




A iesit o minunatie ... hmmm... pacat ca nu pot descrie si mirosul din bucatarie :) Bun , foarte bun , gustos si sanatos.




Pofta buna !!!

13.03.2009

Cornuri de brutar




Reteta am gasit-o aici si ii multumesc din suflet Laurei pentru ea.
Sotul meu le apreciaza foarte mult.

Reteta este simpla , nici nu iti vine sa crezi ca din asa ingrediente simple pot sa iasa astfel de cornuri care sunt foarte, foarte bune .

Ingredinente
300 ml apa calduta
500 de grame de faina
4 linguri de supa pline cu ulei
1 lingura cu zahar
1 lingurita de sare
1 lingura rasa de drojdie granulata (sau un cub de 25 grame drojdie proaspata)
ulei pentru uns
sare grunjoasa pentru pus deasupra sau seminte de folarea soarelui , seminte de dovleac, seminte de in, de susan ... etc.
un galbenus pentru uns deasupra.

Se face maiaua din drojdie , zahar si putina apa calduta ... o lasam sa stea un pic apoi amesetecam cu restul de ingrediente. Framantam bine cu mainile, mixerul sau la masina de paine.

Punem aluatul la odhina intr-un castron uns cu ulei pentru 30 de minute intr-un loc caldut ferit de curenti.



Cand aluatul este crescut il scoatem pa masa de lucru unsa cu ulei . Preincalzim cuptorul la 180 grade. Impartim aluatul in 8 pana la 12 bucati egale din care formam mingiute.

Mingiutele le aplatizam cu palme si le ungem bine cu ulei si le rulam apoi le rasucim si le inodam.





Apoi aplatizam cu sucitorul fiecare bucata de aluat astfel incat sa aiba o latura mai lata si una mai ingusta. Atentie : tinem cont de oridinea in care sa facut prima operatiune ... prima inodata fa fi prima prelucrata in continuare.



Rulam cornurile incepand din parte mai lata spre parte ingusta. Le asezam in tava tapetata cu hartie de copt , le ungem cu galbenusul batut cu putina apa, sau daca dorim sa le facem de post nu le ungem .


Presaram deasuprea sare grunjoasa, seminte de dovelea, seminte de floarea soarelui, mac , seminte de susan ... sau ce dorim noi .
Se mai lasa 5 minute sa creasca in tava , apoi dam tava la cuptor.

Dupa 20-25 de minute avem cornuri super bune de servit la micul dejun.



Pofta buna!

11.03.2009

Clatite simple , cu gem , cu nutella, cu ce vreti voi


Ingrediente:

100 g faina
30o ml lapte(rece)
1-2 oua
1 varf lingurita sare
1 lingura zahart
o lingura ulei

Galbenusul se amesteca cu sarea, uleiul, 3-4 linguri lapte, apoi se adauga faina.
Se bate cu mixerul pana se desfac toate cocoloasele. Se subtiaza cu restul de lapte adauga treptat.
Laptele trebuie sa fie rece .
Compozita se face cu jumatate de ora inainte, ca sa se mai umfle faina.
Laptele se poate inlocui in total sau in parte cu sifon. Albusurile se bat spuma tare, se pune linugra de zahar si se bate pana se intareste din nou. Se amesteca apoi bine cu cu compozitia care va devenii spumoasa.
Se ia cu polonicul din compozitie si se pune in tigaie antiaderenta bine incinsa. Se invarteste tigaia ca sa se intinda aluatul uniform pe tota suprafata tigaii.
Se pune pe foc viu, dar nu pe flacara , si se lasa 2-3 minute sa se rumeneasca putin. Se trece cu lama cutitului pe sub clatita de jur imprejur, ca sa se desprinda de tigaie.
Cand este gata se vara lama cutitului sub ea chiar la mijloc si cu o miscare rapida se rastoarna pe partea cealalta. Se coace si pe aceasta parte pana se rumeneste putin, apoi se ridica si se pune pe farfurie.
Se coc toate la fel si se suprapun. Daca se pune oul intreg in compozitie , nu cu albusul batut spuma , clatitele se coc mai usor , dar nu sunt pufoase si moi.
Caltitele se umplu cu dulceata, gemuri, branza , urda , nutella, etc ...dupa dorinta, plac si pofta fiecaruia.

Pofta buna !

10.03.2009

Macaroane cu branza sarata


Tot o reteta usoara din copilarie , tot de la bunica , nu foarte sanatoasa dar gustoasa.

o pung macaroane
200 g telemea ( sau feta , oricum branza sarata)
o bucata slanina

Slanina o taiem bucatele si o prajim in putin foarte putin ulei ( ata cat sa nu se prinda de tigaie , ca lasa ea grasime destula ) .

Macaroanele le fierbem conform instructiunilor de pe ambalaj.
Telemeau o dam pe razatoare.

Macaroanele fierte le amestecam cu slanina respectiv uleiul lasat de aceasta si branza.
Lasam un pic pe foc pana se topeste branza , amestecand continu.

Se servesc calde.

Pofta buna!

09.03.2009

Mucenicii sau Macinicii ; Mucenici moldovenesti



Sărbătoarea creştină a Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol tradiţional şi a generat o sărbătoare tradiţională românească, Mucenicii sau Măcinicii. În această zi, se trece la curăţenia gospodăriei, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura din casă şi afară. În credinţa populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moşilor, zile calde. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura şi să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.

În ziua mucenicilor, în credinţa populară, se deschid mormintele şi porţile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea Sfinţilor Mucenici, 40 de colaci numiţi sfinţi,mucenici sau brădoşi. În Moldova, aceştia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, şi sunt copţi din aluat de cozonac, apoi unşi cu miere şi nucă[1]. În Dobrogea, se păstrează aceeaşi formă antropomorfică, dar mucenicii sunt mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr, cu scorţişoară şi nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici. În Muntenia, pe lângă brădoşii obişnuiţi, se face o Uitata pentru morţi, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii îl joacă în jurul focului şi care este dedicat celor morţi care pe timpul anului au fost uitaţi.

Dacă până la 8 martie, a fost săptămâna femeii, pe 9 martie se zice că este ziua bărbatului existând obiceiul de a bea 40 de pahare de vin în cinstea celor 40 de Sfinţi Mucenici.


Mucenici moldovenesti :


600 g faina

25g drojdie

2 linguri zahar

200ml lapte

2 oua

70 gr unt topit

coaja de la o lamaie

1 praf de sare


pt sirop

200 ml apa

100 g zahar

un plic zahar vanilat

pt uns

200 gr miere

10 linguri nuca macinata


Pregatim maiaua din drojdie, 2 linugri zahar , putin lapte caldut si putina faina. O lasam la crescut 20 de minute , la clad.

In faina cernuta adaugam maiaua , ouale batute cu restul de zahar , laptele caldut ramas, sarea si coaja de lamaie . Framantam aluatul 10-15 minute adaugand untul topit.

Presaram aluatul cu putina faina, il acoperim cu un servet si il lasam sa creasca la cald. Dupa 30 de minute, impartam aluatul in bucati. Formam suluri groase de 1,5 cm , le impletim in forma cifrei 8.





Ii asezam in tava si ii mai lasam la crescut 20 de minute.



Intre timp incalzim cuptorul la foc mijlociu. Coacem mucenicii timp de 20-25 minute.

Cand s-au rument , ii scoatem din cuptor si ii insiropambine bine ( eu am folosit pensula ) cu siropul facut din apa si zahar , apoi ii ungem cu miere si preseram nuca !




Sunt foarte buni !


Pofta buna !


08.03.2009

Chec cu albusuri


Facand coirba radauteana mi-au ramasa cele 4 albusuri si m-am tot gandit ce sa fac cu ele .
Am inceput sa caut dupa retete si am dat de reteta Amaliei de Chec cu albusuri . Nu am stat pe ganduri asa ca am trecut la bucatarit :

am facut si ceva modificari

deci am avut:

4 ablusuri
3/4 pahar zahar
3/4 pahar faina
50 gr unt topit
sucul si coaja de la o lamaie
100 gr ciocolata taiata bucatele
100 gr migdale taiate bucatele


Ablusurile se bat spuma, se aduauga treptat zaharul, apoi faina. Pe rand aduagam apoi celelalte ingrediente .

Se coace intr-o forma unsa cu unt si tapetata cu faina , 40 de minute la foc mic .

Eu am facut-o in forma de silicon . Este super, super buna ... in 30 de minute s-a terminat :)
Amalia multumesc pentru reteta ! o voi repeta ori de cate ori imi raman albusuri !

Pofta buna !

06.03.2009

Placinta cu mere , Placinta cu urda















Am scos de la naftalina cartea de bucate mostenire de la bunica mea ...e veche , nu stiu cum se numeste si nici autorul , deoarece coperta nu mai e intreaga.

Imi era dor de placinta cu mere si cu branza , asa cum ne-o facea ea in copilarie .... asa ca am cautat si am gasit urmatoarea reteta:

Aluatul:
400 g faina
200 g unt
200 g smantana
coaja si zeamana de la 1 lamaie
1 praf de copt
1 galbenus
1 ou intreg
1 varf linugrita sare fina
50 g zahar pudra
vanilie

Untul moale se freaca cu zaharul 1 minut , se adauga galbenusul si oul intreg pe rand , amestecand dupa fiecare pana se incorporeaza. Se pune apoi smantana , sarea coaja rasa si zeama de lamaie , vanilia si la urma faina amestecata cu praful de copt. Se amesteca toate , fara sa se framante . Se da la rece.



Intre timp pregatim umplutura :

pt. umplutura cu mere :

1 kg mere
3-4 linguri zahar tos
1 lingurita rasa scortisoara macinata
2 linguri pesmet sau gris

Se curata merele , se rad prin razatoarea cu gauri mari. Prajitura se face in tava mare ca cea pentru aragaz . Se imparte aluatul in doua . Se intinde jumatatea de foaie dupa marimea tavii , in grosime de 1/2cm. Se aseaza prima foaie in tava .
Ca sa se poata lua mai usor de pe masa se indoaie marginile mai inguste una peste alta spre mijloc, asa cum s-ar impaturi in trei , fara se sa preseze . Se introduc mainile pe dedesubt de o parte si de alta , se ridica si se aseaza exact la mijlocul tavii pe latime. Se desfac marginile ca sa acopere toata tava. . Se presara cu 2 linuguri de gris , apoi se pun merele crude , impartite egal pe toata suprafata foii. Se presara peste ele zaharul si scortisoara. Peste mere se ajeaza alta foie din aluatul ramas, procedand ca si cu prima . Se unge cu albusul ramas.
Se coace la foc potrivit 30 de minute. Se lasa sa se raceasca in tava , se pudreaza cu zahar , apoi se taie in patrate , romburi sau dreptunghiuri.





Umplutura cu urda:

1kg urda
150-200 g smantana groasa ( urda fiind mai seaca )
100 g unt moale
1 lingura gris
1 lingura faina
1 varf de cutit sare
150 g zahar
4 oua
vanilie

Urda se marunteste bine cu furcultia ; se adauga 50 g zahar , smantana , untul moale , grisul , faina , galbenusele , sarea , vanilia. Se amesteca bine, apoi se pun albusurile batute spuma cu restul de zahar si dupa gust stafide.





Amandoua prajituri sunt gandite pentru tava mare de la aragarz , eu am facut prajitura cu mere in tava mare iar prajitura cu urda in tava ceva mai mica. O sa vedeti diferenta la poze.
Este buna si in varinata cu mere si cea cu branaza , fiecare in felul ei . Eu nu le-am mai pudrat cu zahar deoarece erau destul de dulci, iar sotului meu nu ii place zaharul deasupra.

Pofta buna !

03.03.2009

Brocoli , conopida si morcovi gratinati

Ingrediente:

1 punga mix brocoli conopida morcov
200g smantana
2 oua
100g cascaval
putin unt
condimente dupa bunul plac.


Legumele se fierb in apa cu sare aproximativ 15 min. Eu le-am pus la aburi.



Se unge o forma de yena cu unt in care se pun legumele .

Ouale se bat bine cu mixerul si se amesteca cu smantana.
Compozitia obtinuta se toarna peste legume.



Cascavalul se da pe razatoare ; se pune peste compozitia de mai sus.



Se da la cuptor pana cand cascavalul de deasupra se rumeneste (aproximativ 20 minute)



Pofta buna!